Durerea toracică stângă poate fi un semn al problemelor cardiace și, prin urmare, este foarte frecvent ca, atunci când apare, persoana să creadă că ar putea avea un atac de cord. Cu toate acestea, acest tip de durere poate indica și probleme mai puțin grave, cum ar fi excesul de gaze intestinale, refluxul sau un atac de anxietate, de exemplu.
Când durerea este foarte intensă și este asociată cu alte simptome, cum ar fi senzația de respirație și furnicături la nivelul brațului stâng sau nu se ameliorează după câteva minute, este recomandabil să mergeți la spital pentru a face o electrocardiogramă și să excludeți un tip de probleme cardiace, în special la persoanele în vârstă sau la persoanele care au o boală cronică, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau colesterolul ridicat.
Mai jos vă explicăm cele mai frecvente cauze ale apariției durerii pe partea stângă a pieptului și ce să faceți în fiecare situație:
1. Gazele excesive
Acumularea de gaze intestinale este una dintre cele mai frecvente cauze ale apariției durerii în zona toracică. Acest tip de durere este mai frecvent la persoanele care suferă de constipație și se manifestă de obicei ca un ușor disconfort care durează câteva minute sau ore, dar care poate fi ameliorat atunci când persoana eliberează gaze sau defecează.
Acest tip de durere tinde să pară izolat și nu este însoțit de alte simptome, iar la unii oameni se poate observa doar o ușoară umflare a burții și prezența sunetelor intestinale.
Ce trebuie făcut: pentru ameliorarea durerii, se poate face un masaj abdominal pentru a stimula eliberarea de gaze. În plus, întinderea pe spate și apăsarea picioarelor pe burtă poate ajuta, de asemenea, la eliberarea gazelor prinse și la scăderea disconfortului. Vezi alte strategii pentru eliminarea gazelor intestinale.
2. Anxietate sau atac de panică
Situațiile de mare anxietate sau atacuri de panică pot provoca apariția durerii toracice care este foarte asemănătoare cu un atac de cord, dar care, spre deosebire de un atac de cord, este o durere ușoară de tip pang în loc de strângere sau presiune în inimă. În plus, este obișnuit ca o persoană cu un atac de anxietate sau de panică să simtă furnicături pe tot corpul și nu doar pe braț.
În plus, anxietatea și atacurile de panică apar de obicei după un moment de mare stres, cum ar fi certarea cu cineva, de exemplu, în timp ce atacul de cord poate apărea fără motiv. Verificați alte simptome de anxietate și cum să distingeți de atac de cord.
Ce trebuie să faceți: atunci când este suspectat un atac de anxietate sau un atac de panică, este important să căutați un loc liniștit și să încercați să vă relaxați, să ascultați muzică sau să luați un ceai de flori de pasiune, valeriană sau mușețel, de exemplu. Dacă sunteți tratat cu un anumit tip de anxiolitic, puteți lua o doză de SOS prescrisă de medic.
Cu toate acestea, dacă durerea continuă să fie foarte severă după 15 minute și dacă sunteți suspect de un atac de cord, idealul este să mergeți la spital deoarece, chiar dacă este doar anxietate, există tratamente care se pot face în spital pentru a ameliora acest disconfort.
3. Reflux gastroesofagian
O altă situație foarte frecventă pentru apariția durerii pe partea stângă a pieptului este refluxul gastroesofagian, deoarece aceasta este o afecțiune care determină creșterea acidului stomacal în esofag și, atunci când se produce, poate provoca contracții involuntare ale esofagului, care generează o durere care se simte în piept.
Împreună cu durerea, pot apărea și alte simptome caracteristice, cum ar fi senzația de bolus în gât, arsuri la stomac, arsuri în stomac și dureri toracice pe partea stângă, de exemplu.
Ce trebuie să faceți: o modalitate bună de a ameliora durerea cauzată de reflux este să beți ceai de ghimbir, deoarece ajută la reducerea inflamației. Cu toate acestea, persoanele cu reflux trebuie să facă, de asemenea, unele modificări ale dietei și poate chiar să fie nevoie să utilizeze unele medicamente, cum ar fi antiacide și protectori gastrici. În mod ideal, tratamentul trebuie indicat de un gastroenterolog, după confirmarea diagnosticului cu teste precum endoscopia. Vedeți principalele moduri utilizate pentru tratarea refluxului.
4. Angina pectoral
Angina pectoral, sau angina pectorală, este o afecțiune care se întâmplă atunci când există o scădere a fluxului sanguin care ajunge la mușchiul inimii, ducând la apariția durerii toracice pe partea stângă, care poate dura între 5 și 10 minute și poate radia spre braț sau gât.
Acest tip de afecțiune este mai frecvent la persoanele care au tensiune arterială crescută, care fumează sau care au colesterol ridicat. Aflați mai multe despre angină pectoral, simptomele și tratamentul acestuia.
Ce trebuie să faceți: Este important să consultați un cardiolog pentru a face examene cardiace, cum ar fi electrocardiograma, și pentru a confirma diagnosticul. În general, angina trebuie tratată cu modificări ale stilului de viață și cu utilizarea unor medicamente. Atunci când nu este tratată corespunzător, angina poate duce la complicații grave, cum ar fi infarct, aritmie și chiar accident vascular cerebral.
5. Inflamația inimii
Pe lângă angina pectorală, inflamația mușchiului cardiac sau a pericardului, cunoscută sub numele de miocardită și, respectiv, pericardită, sunt, de asemenea, o cauză importantă a durerii în regiunea inimii. De obicei, aceste afecțiuni apar ca o complicație a unei infecții în organism, fie de viruși, ciuperci sau bacterii, care nu este tratată corespunzător.
Atunci când există inflamații ale unei structuri cardiace, pe lângă durere, sunt frecvente și alte simptome, cum ar fi bătăile neregulate ale inimii, amețeli și dificultăți de respirație.
Ce trebuie să faceți: Ori de câte ori există suspiciunea unei probleme cardiace, este foarte important să mergeți rapid la spital sau să consultați un cardiolog.
6. Infarct
Infarctul este o situație de urgență care poate pune viața în pericol. Din acest motiv, ori de câte ori există suspiciunea unui infarct, este foarte important să mergeți rapid la spital pentru a confirma diagnosticul și a începe tratamentul adecvat.
Infarctul este mai frecvent la persoanele cu hipertensiune arterială necontrolată, diabet netratat, colesterol ridicat sau care au stiluri de viață nesănătoase, cum ar fi fumatul, lipsa exercițiilor fizice și supraponderalitatea.
Simptomele clasice ale unui atac de cord includ dureri foarte severe în partea stângă a pieptului, sub formă de opresiune, furnicături în braț, senzație de respirație scurtă, tuse și chiar leșin. Verificați cele 10 semne care pot indica un atac de cord.
Ce trebuie să faceți: în caz de atac de cord suspectat, trebuie să apelați imediat la asistență medicală, sunați la SAMU 192 sau să mergeți rapid la spital, încercând să mențineți persoana calmă pentru a evita agravarea simptomelor. Dacă persoana nu a avut niciodată un atac de cord și dacă nu este alergică, 300 mg de aspirină, echivalent cu 3 comprimate de ASA, pot fi oferite pentru subțierea sângelui. Dacă persoana are antecedente de atac de cord, cardiologul ar fi putut prescrie o pastilă de nitrați, cum ar fi Monocordil sau Isordil, pentru a fi utilizată în situații de urgență.
V-au fost utile aceste informații?
da nu
Parerea ta este importanta! Scrie aici cum ne putem îmbunătăți textul:
Alte intrebari? Faceți clic aici pentru a primi răspuns.
E-mail în care doriți să primiți un răspuns:
Verificați e-mailul de confirmare pe care vi l-am trimis.
Numele dumneavoastră:
Motivul vizitei:
--- Alegeți-vă motivul --- Boala Trăiți mai bine Ajutați o altă persoană Câștigați cunoștințe
Ești un profesionist din domeniul sănătății?
NuMedicianFarmaceutic Asistent medical NutriționistBiomedicalFizioterapeutFrumuset
Bibliografie
- MARI, Amir și colab. Balonare și distensie abdominală: abordare clinică și gestionare. J Medic alternativ complementar bazat pe evid. Vol.21, n.2. 154-159, 2016
- SOCIETATEA BRAZILIANĂ DE MOTILITATE DIGESTIVĂ ȘI NEUROGASTROENTEROLOGIE. Gazele intestinale. 2019. Disponibil la:. Accesat la 03 decembrie 2019
- American Psychiatric Association. Manual de diagnostic și statistic al tulburărilor psihice. 5.ed. Portugalia: Climepsi, 2013.
- SOCIETATEA PORTUGHEZĂ DE GASTROENTEROLOGIE. Boala de reflux gastro-esofagian: orientări clinice. 2012. Disponibil la:. Accesat la 2 octombrie 2019
- JUNIOR, Luiz João A. Boala de reflux gastroesofagian. JBM. Vol 102. ed. A 6-a; 31-36, 2014
- BIBLIOTECA VIRTUALĂ DE SĂNĂTATE. Atac de cord (infarct). Disponibil in: . Accesat la 28 aprilie 2020
- ST IOAN QLD. Primul ajutor pentru infarct. Disponibil in: . Accesat la 28 aprilie 2020
- ASOCIAȚIA AMERICANĂ A INIMII. Înțelegeți-vă riscurile pentru a preveni un atac de cord. Disponibil in: . Accesat la 28 aprilie 2020
