Abcesul anal, perianal sau anorectal, este formarea unei cavități pline de puroi în pielea regiunii din jurul anusului, care poate provoca simptome cum ar fi durerea, în special atunci când se evacuează sau se află, o bucată dureroasă în regiunea anală, sângerare sau eliminarea secreției galbene.
În general, abcesul se formează atunci când bacteriile infectează regiunea și provoacă inflamații intense, cu acumularea de puroi. Tratamentul este efectuat de către chirurg, care necesită scurgerea abcesului și, în unele cazuri, utilizarea antibioticelor pentru câteva zile.
Care sunt cauzele?
Abcesul perianal este cauzat de o infecție bacteriană a pielii din regiunea anusului și a perineului, de obicei datorită obstrucției glandelor care produc mucusul regiunii anale, facilitând instalarea bacteriilor. Unele dintre condițiile care cauzează riscul formării abceselor sunt:
- Boala intestinului inflamator, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă;
- Hidradenitis suppurativa;
- Infecții rectale cum ar fi amebiasis, limfogranulom venereal, tuberculoză sau schistosomioză rectală;
- Fisură anală;
- Cancerul anorectal;
- Imunitate compromisă;
- Au fost supuse unei intervenții chirurgicale a regiunii anorectale, cum ar fi hemorrhoidectomy, episiotomy sau prostatectomy, de exemplu.
În general, aceste condiții provoacă inflamație în țesutul rectului și anusului, facilitând acumularea de bacterii și formarea de puroi. Înțelegeți cauzele, simptomele și tratamentul proctitisului.
Simptome principale
Principalul simptom al abcesului perianal este durerea în regiunea anusului și perineului, în special atunci când se evacuează sau se așează, dar poate deveni constantă pe măsură ce leziunea se înrăutățește. De asemenea, verificați alte cauze principale de durere în timpul evacuării.
Dacă localizarea abcesului este mai exterioară, poate fi văzută și o bucată în regiunea anală, dureroasă, caldă și roșiatică. În unele cazuri, pot apărea sângerări și febră. Atunci când abcesul se rupe, poate exista descărcare purulentă din descărcare, reducând astfel presiunea asupra pielii și durerea.
Diagnosticul abcesului anal este făcut de către chirurgul general sau coloproctologul, prin analiza regiunii și examinări precum anoscopia, ultrasunetele, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică, care identifică dimensiunea și adâncimea leziunii. Testele de sânge, cum ar fi un număr de sânge, pot ajuta la evaluarea severității infecției.
Posibile complicații
Este foarte frecvent ca abcesul să ducă la apariția unei fistule anal, care este formarea unei căi care unește două regiuni, care pot apărea, de exemplu, între anus și vagin, uter, tract urinar sau alte părți ale intestinului. Aflați ce este fistula anală și cum să o tratezi.
În plus, alte complicații pe care abcesul anal pot provoca sunt afectarea sfincterului anal, provocând incontinență fecală sau o infecție necrotizantă, care este atunci când bacteriile au lovit țesuturile din apropiere, cum ar fi mușchii și grăsimea pielii.
În plus, dacă tratamentul nu este efectuat corect, este posibil ca bacteriile să ajungă în sânge, provocând o infecție generalizată care poate chiar moartea.
Cum se face tratamentul?
Tratamentul abcesului anal se face cu drenajul chirurgului general sau coloproctologului cât mai curând posibil, deoarece persistența abcesului crește riscul unei infecții generalizate.
În funcție de mărimea și localizarea abcesului, operația de drenaj poate fi efectuată sub anestezie locală sau cu mai puternice, cum ar fi rachi sau epidural. În cazul abceselor mari, poate fi necesar să lăsați un canal de scurgere câteva zile la fața locului.
Pentru tratarea unei fistule, medicul poate face o tăietură sau poate pune un material pentru a stimula vindecarea și închiderea căii. În plus, antibioticele pot fi indicate dacă abcesul este mare sau dacă pacientul prezintă riscuri de infecție generalizată, ca de exemplu în cazurile de diabet, imunitate afectată sau obezitate.
Tratamentul postoperator
După operație, medicul poate recomanda odihna, utilizarea analgezică și băile de ședere cu apă caldă datorită efectului său antiinflamator.
Medicul va programa reevaluările în decurs de 1 până la 2 săptămâni pentru a observa vindecarea și pentru a identifica drenarea secrețiilor care indică fistule. În unele cazuri, obsesia se poate întoarce, mai ales dacă tratamentul inițial nu a fost efectuat corect sau dacă există o boală care provoacă inflamarea locului și facilitează formarea leziunii.